Merge badea la Abrud.
– Badea-al meu, ce-ai de vândut?
– Buze moi și subțirele,
Hai să facem târg cu ele.
Place-mi mie târguțul
Că-ntâlnesc pe bădițul,
Să mă poarte printre șetre
Să facem ciudă la fete.
M-am înțeles cu badea
Să ne legăm dragostea,
La soare ne-om cununa,
Nănașa ne-a fi luna.
Stelele și zorile
Ne-or pune inelele,
Păsările și codrul
Ne-or face jurământul,
Și roua de dimineață
Ne-a cununa pe viață.
Sensul versurilor
Piesa descrie o poveste de dragoste idilică între doi tineri, culminând cu promisiunea unei nunți în natură, sub binecuvântarea soarelui, a lunii și a stelelor. Este o celebrare a iubirii pure și a legăturii profunde cu natura.