Ileană, Ileană,
Frumoasă munteană,
Sunt două, trei nopți
De când stau la porți,
Perdeaua-i lăsată,
Mândruța-i culcată.
Refren:
Au, au, au, puiuțule,
Săruta-ți-aș buzele,
Puiule, eu n-am ieșit
Că dușmanii ne-au pândit.
Ene sânziene
Umblă prin poiene,
Nopțile-s cu lună
Inima mi-o fură,
Florile mă-mbată
Nu mă las furată.
Refren:
Au, au, au, puiuțule,
Săruta-ți-aș buzele,
Puiule, eu n-am ieșit
Că dușmanii ne-au văzut.
Ileană, Ileană,
Frumoasă munteană,
Sunt două, trei nopți
De când stau la porți,
Perdeaua-i lăsată,
Mândruța-i culcată.
Refren:
Au, au, au, puiuțule,
Săruta-ți-aș buzele,
Puiule, eu n-am ieșit
Că dușmanii ne-au pândit,
Au, au, au, puiuțule,
Săruta-ți-aș buzele,
Puiule, eu n-am venit
Că dușmanii ne-au simțit.
Sensul versurilor
Cântecul descrie un tânăr care așteaptă la poarta iubitei sale, Ileana, o frumoasă munteancă. Refrenul exprimă dorința și afecțiunea, dar și teama de a fi văzuți de dușmani, sugerând o dragoste secretă sau interzisă.