Hai hai..
Dor de la inima mea, mai dorule
De-aș putea te-aș semana, mai dorule
La coasă te-aș secera
Numa câte ți-aș facea, of of
Și te-aș face snop de grâu
Să te poarte mândra-n brâu, mai dorule.
Hai hai..
Dorule bătut de vânt, mai dorule
Fusei pe unde-am iubit, mai dorule
Găsii locu-n pârjolit
Iarba verde lăcrămând, of of
Iarba verde lăcrămând
Și pe puica mea oftând, mai dorule.
Hai hai..
D-o ofta puica da mine, dorule
S-aibă numai zile bune, dorule
D-o ofta d-altcineva
Nu-și găsească liniștea, of of
Să arză ia pe ea
Cum arde inima mea, mai dorule.
D-o ofta d-altcineva
Nu-și găsească liniștea, of of
Să arză ia pe ea
Cum arde inima mea, mai dorule
Sensul versurilor
Cântecul exprimă dorul profund și suferința cauzată de o iubire pierdută. Vorbitorul își exprimă dorința ca persoana iubită să aibă parte de bine dacă îl iubește pe el, dar o blestemă dacă iubește pe altcineva, dorindu-i aceeași suferință pe care o simte el.