Liviu Vasilica – Codrule cu Frunza Multă

Codrule cu frunza multă,
Codrule cu frunza multă, păsările-n tine cântă,
Nu e mândra să le audă,
C-a plecat de vreme multă,
Te-aș tăia codre-n două
Să fac drum, potecă nouă
.. -of-of-of, mai codre-
Să văd pe opincă rouă,
Să văd rouă pe opinci
Și pe mândra-n papuci,
Să văd pe mândra că vine,
Pe poteca drept la mine..
Lele verde trei migdale,
Lele verde trei migdale, codrule frunzele tale
Stau în soare ca parale,
Și stau la poale răcoare,
Caut și eu vr-un locșor,
C-a să m-asez binișor.. -of-of-of, mai codre-
Că de tine mi-a fost dor,
Strânge-ți codrule frunza,
Să mă culc la umbra ta,
Să mă culci cu fața-n sus, -mă-
Și să dorm, dormir-aș dus

În mijlocul florilor,
Clipocitul apelor,
Clipocitul apelor, -mă-
În cântatul cucilor..

Sensul versurilor

Piesa exprimă dorul profund față de o persoană dragă, folosind codrul ca martor și complice al sentimentelor. Natura devine un refugiu și un loc de așteptare, unde speranța reîntâlnirii persistă.

Lasă un comentariu