Liviu Teodorescu – Obsesie

Zi și noapte ai un singur gând
Nu-i nebunie, e mai rău de-atât
Vreau să mă abțin, dar e dincolo de mine
Nu-i vorba de iubire, asta-i clar
Amărăciune cu gust de nectar
Atunci când pleci iei și liniștea cu tine.
Eu nu aveam nicio pretenție
Decât să ne petrecem nopțile
Dar tu ai vrut să-mi dai o lecție
Și-ai devenit un fel… un fel de obsesie [x2].
Vreau să mă joc cu slăbiciunile
Vreau să-ți spun toate presiunile
Să intru în filmul tău, să fiu parte din tine
Eu nu mai am limite, le-am depășit de mult
Când tu nu ești, eu te văd, când vorbești, te ascult
Obsesia-i un rău împachetat în bine.
Eu nu aveam nicio pretenție
Decât să ne petrecem nopțile
Dar tu ai vrut să-mi dai o lecție
Și-ai devenit un fel… un fel de obsesie [x2].
Nu mă lăsa, hai nu mă lăsa
Pradă demonilor care așteaptă în mintea mea
Obsesia mea ești obsesia mea
Continui să îmi cânți când dispare muzica [Xx].
Eu nu aveam nicio pretenție
Decât să ne petrecem nopțile
Dar tu ai vrut să-mi dai o lecție
Și-ai devenit un fel… un fel de obsesie [x2]

Sensul versurilor

Piesa descrie sentimentele unei persoane obsedate de cineva, recunoscând natura toxică a acestei obsesii. Persoana se simte dependentă și incapabilă să scape de influența celuilalt, chiar și atunci când realizează că este un lucru rău.

Polizorul de Strofe
Versuri corectate și adăugate de: Polizorul de Strofe

Lasă un comentariu