În iubiri ce nu dor,
Dar știe că-n zori
Toate visele mor.
Ea plânge în somn
Și râde prea rar,
Dar ea vrea și acum
Să te vadă măcar.
Ar vrea să fugă undeva,
Ar vrea să o ia de la început,
Ar vrea să iasă în calea ta
Și să câștige ce a pierdut.
Ea nu știe ce vrea,
De-i rău sau e bine,
Ea nu poate uita,
Nu mai crede în nimeni.
Ea nu știe ce vrea,
De-i rău sau e bine,
Ea nu poate uita,
Nu mai crede în nimeni.
Mii de vise de flori
Spulberate în vânt,
Pentru cine-a zburat
E prea greu pe pământ.
Ar vrea să fugă undeva,
Ar vrea să o ia de la început,
Ar vrea să iasă în calea ta
Și să câștige tot ce-a pierdut.
Ea nu știe ce vrea,
De-i rău sau e bine,
Ea nu poate uita,
Nu mai crede în nimeni.
Ea nu știe ce vrea,
De-i rău sau e bine,
Ea nu poate uita,
Nu mai crede în nimeni.
Atâtea întâmplări
Ce au rănit-o mereu
O înconjoară cu un zid
Ce se rupe prea greu,
prea greu, prea greu.
Ea nu știe ce vrea,
De-i rău sau e bine,
Ea nu poate uita,
Nu mai crede în nimeni.
Ea nu știe ce vrea
Ea nu poate uita
Nu mai crede în nimeni.
Ea nu știe ce vrea
Ea nu poate uita.
Ea nu știe ce vrea.
Sensul versurilor
Piesa descrie starea unei persoane confuze și deziluzionate, care nu știe ce vrea de la viață și este incapabilă să uite trecutul. Ea se simte rănită și izolată, pierzând încrederea în ceilalți.