Am plutit ca o pasăre
Cerul a fost casa mea
Ca lumina ca o pană
Am zburat de multe ori dincolo de mare
Dar aripile mele sunt rupte
Și am căzut adânc
Ca o piatră am căzut la pământ
Când ai plecat din lume.
Noi zburăm din nou
În tărâmul viselor
Noi zburăm din nou
În lumină
Noi zburăm mai mult
Facem cunoștință cu stelele
Noi zburăm mai mult
Ești plecat.
Urmează nopți negre
Pentru că eu te-am pierdut
Sufletul meu țipă de durere
Sunt înghețată
Stau în fața unui abis
Dar eu nu îndrăznesc să mă întorc
Pot să simt căderea liberă
Durerea m-a învins.
Noi zburăm din nou
În tărâmul viselor
Noi zburăm din nou
În lumină
Noi zburăm mai mult
Facem cunoștință cu stelele
Noi zburăm mai mult.
Tu ești plecat
În cea mai întunecată noapte nu este întuneric
Cu tine a fost cea mai friguroasă zi
Fără a te părăsi
Dar eu te cunosc
Sensul versurilor
Piesa exprimă durerea pierderii unei persoane dragi și refugiul în amintiri și vise. Naratorul se simte pierdut și înghețat de durere, dar găsește o formă de consolare în amintirea momentelor petrecute împreună.