Vine-așa… Logo.
Decor 2012.
Vreau să cred că e un dar
Să redau ce e pe-afară
Am rămas același eu pe stilul meu
Același băiețaș cu flow-ul meu
Am să lupt ca un soldat, nu mă dau bătut
Chiar dacă persoane dragi au plecat
Privesc în oglindă același tip nebărbierit
Încă o zi trece cum trece fiecare
Mă trezesc dimineața, îmi aprind o țigare
Pășesc pe realitate indiferent de stare
Pe scenă ca un câine-mi iau mersul
Jocuri de cuvinte cu mingea ca Dănciulescu
Asta sunt eu, indiferent și dependent
Încă nu renunț la vise, sunt indolent
Sensul versurilor
Piesa este o introducere introspectivă în care artistul își prezintă identitatea și determinarea de a lupta pentru visele sale, în ciuda greutăților și a pierderilor suferite. El reflectă asupra realității și asupra propriei persoane, rămânând fidel stilului său.