Și poate-ar trebui să adorm?
Și poate-ar trebui să mă ascund în gând
Și poate-ar trebui să nu te-aud în gând
S-aprind lumina să te văd (urând).
Lumină cauți între două nopți
Și viață cauți între îngeri morți
Și dacă tot ce vrei rămâne doar un gând
Atunci i-un gând ce-am să-l visez plângând.
Și dacă ai să mori visând
Și dacă ai să mori visând
Pământul te va face iar pământ
Și dacă ai să mori visând
Iartă-mă că sunt… iartă-mă că sunt
… doar pământ.
Și dacă ai să mori visând
Și dacă ai să mori visând
Pământul te va face iar pământ
Și dacă ai să mori visând
Iartă-mă că sunt… iartă-mă că sunt
… doar pământ, doar pământ.
Doar pământ
Sensul versurilor
Piesa explorează tema morții și a viselor, sugerând o acceptare melancolică a inevitabilului ciclu al vieții și al pământului. Vorbitorul își exprimă regretul și sentimentul de a fi doar o parte a acestui ciclu, implorând iertare pentru propria condiție efemeră.