Încearcă.
Acum ești offline, total deconectată,
Încearcă să fii matură și curată,
Imaginează-ți că așa, deodată,
Ești fără ruj și nu mai ești fardată.
Încearcă să ieși din irealitate,
Nu ești o stea la fizică și mate,
Nu ai talent în muzică și arte,
Dar poți fi tu ca orice vietate.
Privește-n față ceea ce nu ești,
N-ai fost, nu ești o zână din povești,
Ai irosit timpul ca să crești,
Nu te vrea nimeni, nu primești vești.
O dramă zilnic tu trăiești,
Cu triste amintiri te însoțești,
Pe degetele de la mână dacă numeri,
Ce știi să faci, să nu te superi,
Ești bună numai să cumperi pâine
Și să mă ții de vorbă până mâine.
Nu ești frumoasă, nici deșteaptă,
Dar poți fi încă o inimă curată,
Dacă îți faci curat în viața ta odată
Și nu mai pui noroi pe ciocolată.
Prietenii tăi au cea mai joasă speță,
Te faci de râs în fiecare dimineață,
Că-n trecutul tău cusut cu ață,
Norocul de tine nu se mai agață.
Nu te vrea nimeni și ești ocolită,
Singurătatea îți va fi sortită,
Se uită toți ca la o ființă ciudată,
Ca la o stea printr-o sticlă mată.
Nu te-nțelege nimeni vreodată,
Ești o eroare, un experiment,
Pe care dacă-l privești atent,
Ca doctorul pe un pacient,
Ești un nimic efervescent.
Sensul versurilor
Piesa descrie o persoană deconectată de realitate, care trăiește într-o lume a iluziilor și a așteptărilor nerealiste. Versurile îndeamnă la o introspecție și la acceptarea propriei identități, sugerând că o schimbare este necesară pentru a depăși singurătatea și dezamăgirea.