Uneori e cam așa
Uneori merge rău
Uneori merge bine
Uneori stau solo, că nu mă-nțelege nimeni
Și de-aia sunt așa, o ard din floare-n floare
Uneori e complicat
Uneori e simplu tare
Și vreau bani
Uneori și mai mulți bani
Dacă banii vorbesc, uneori asculți banii.
Uneori pun stop, închid ochii și visez
Apoi, când e de muncă, plat eu mă tirez.
Uneori câinii mă latră
Uneori dau c-o piatră
Uneori te vreau
Uneori nu te suport
Uneori îți dau mesaj când am ceva la bord.
Uneori, uneori am capu’-n nori
Uneori e gri
Uneori eu văd culori
Merg mai departe.
Uneori chiar vreau să uit de toate
Uneori mă rup de realitate
Merg mai departe.
Am nevoie de culori
Am nevoie uneori
Am nevoie de culori
De culori, de culori.
Uneori aglomerație, club, muzică tare
Uneori vreau acasă, chilleanu, relaxare
Uneori pe canapea sau pe unde apuc
Uneori e gălăgie când vreau eu să mă culc
Uneori ăla de sus.. mama, mama
Uneori vecina de jos.. ooo
Uneori sunt doar eu cu vecinele tinere
Și de-aia mă bârfesc babele pe la întreținere
Ăla face gălăgie în bloc, muzică ghetto
Mai bine un golan, decât unul ca Fuego.
Uneori sunt calm
Uneori mă vait degeaba
Și dacă nu înțelegi, îmi dai Like degeaba.
Uneori, uneori am capu’-n nori
Uneori e gri
Uneori eu văd culori
Merg mai departe.
Uneori chiar vreau să uit de toate
Uneori mă rup de realitate
Merg mai departe.
Mi-e lene să rulez, uneori fac filtru’
Uneori sunt pe Facebook, uneori nu vreau să intru
Am prieteni o grămadă, ne știm și de pe stradă
Nu mai vreau și virtual, cel puțin o perioadă.
M-am săturat și vreau să zbor din țară
Apoi vreau să rămân, că mi-ar fi dor de țară
Dor de Marea Neagră, de nopți pe litoral
Dor de Apuseni, Orientali, Meridionali
De brazi și de stejari, râuri și podișuri
De orașul meu natal, chestii, mărunțișuri
Delta și câmpia, Eminescu, poezia
Uneori, când nu e rău, e mișto în România.
Uneori, uneori am capu’-n nori
Uneori e gri
Uneori eu văd culori
Merg mai departe.
Uneori chiar vreau să uit de toate
Uneori mă rup de realitate
Merg mai departe.
Am nevoie de culori
Am nevoie uneori
Am nevoie de culori
De culori, de culori.
Am nevoie de culori
Am nevoie uneori
Am nevoie de culori
De culori, de culori
Sensul versurilor
Piesa exprimă stările contradictorii și schimbătoare prin care trece o persoană, de la momente de singurătate și confuzie, la bucurie și dorința de a evada. În final, se regăsește un sentiment de apartenență și apreciere pentru România, cu toate frumusețile și particularitățile ei.