[Strofa 1]:
Azi îți scrie tipul ce l-ai uitat
Am înțeles într-un final de ce ai plecat
De ce nu mai ești aici, de ce numai suntem doi
De ce în loc de soare, cade ploaia peste noi
Vreau să ne-amintim de prima noastră zi
Mai ții minte, mi-ai dat ceva la care ai zis că ții
Îl am și acum, n-o să mă despart de el
Nu îl port la gât, dar o să am grijă de el
Încearcă să îți amintești de primul sărut
Am plecat, m-ai chemat, te-am sărutat, ți-a plăcut
Nu ai zis nimic, am făcut-o a doua oară
De atunci obișnuința, în fiecare seară.
[Strofa 2]:
Ne făceam planuri, vorbeam la telefon
Îmi spuneai că ești aici, îți spuneam că nu am ton
Îmi spuneai că ții la mine, îți spuneam și eu ce simt
După care am promis că o să fim de nedespărțit
Am făcut o lună, ai venit, m-ai sărutat
M-ai luat în brațe și apoi am repetat
Se vedea în ochii tăi fericire și un tip
Care și-a promis că n-o să te dea pe nimic
Am simțit atunci că sunt îmbrățișat de un înger
Și am continuat, să îți vorbesc sincer
Simțeam că iubesc din nou, te-aveam pe tine în față
Ai fost persoana ce m-a readus la viață!
[Strofa 3]:
Când toți îmi ziceau că ești prea mică pentru asta
Ma atașam mai mult, erai persoana de care îmi pasa
Nu m-am gândit că o să fim așa de îndrăgostiți
Nu m-am gândit că o să se termine, că o să mă minți
Că ești mereu aici, că n-o să pleci niciodată
Să-mi fac griji nu am de ce, mi-ai zis de fiecare dată
Nici o clipă, nu m-am gândit la altceva
Poate erai prea mică, dar erai micuța mea
Ultima scrisoare, am tras cortina
Se oprește muzica, se stinge lumina
Mă retrag acum, iubito te-am pupat
Cu drag îți scrie, tipul ce l-ai uitat!
Sensul versurilor
Piesa descrie sentimentele unui bărbat după o despărțire, rememorând momentele frumoase petrecute împreună și exprimându-și regretul pentru finalul relației. El își ia rămas bun printr-o ultimă scrisoare, acceptând încheierea poveștii lor.