Vorbesc cu luna-ntruna
Și buzele mi-au obosit
O întreb mereu de tine
Dar ea nu spune nimic.
În inima mea mai ești
Dar ochii mei nu te-ntâlnesc
M-am jucat cu dragostea
Și pentru asta plătesc.
Sub același soare, sub aceeași lună
Trăim amândoi dar nu împreună
Dragostea pe mine se răzbună
Ai fost soarele meu și-acuma ești furtună.
Sub același soare, sub aceeași lună
Trăim amândoi dar nu împreună
Dragostea pe mine se răzbună
Ai fost soarele meu și-acuma ești furtună.
Am greșit față de tine
Atât de rău te-am supărat
Și-ai plecat de lângă mine
În brațele altui bărbat.
Poate că este târziu
Doar speranța mi-a rămas
Măcar în ultimul vis
Să te-ntorci acasă.
Sub același soare, sub aceeași lună
Trăim amândoi dar nu împreună
Dragostea pe mine se răzbună
Ai fost soarele meu și-acuma ești furtună.
Sub același soare, sub aceeași lună
Trăim amândoi dar nu împreună
Dragostea pe mine se răzbună
Ai fost soarele meu și-acuma ești furtună
Sensul versurilor
Piesa exprimă regretul profund al naratorului după o despărțire cauzată de greșelile sale. El își dorește o împăcare, dar recunoaște că este posibil să fie prea târziu, simțind că dragostea pierdută se răzbună pe el.