Cu ochii închiși fără vorbe-n plus
În brațe mă ții
Iar eu nu știu cine ești
Nu pot să te-alung oricine ai fi
Te îmbrățișez și zâmbești.
Nu știu cum să fac
Tu nu dai vreun semn c-ar fi de-ajuns
Abia mai pot respira
Încerc să mă scuz
Dar nu-mi dai vreun răspuns
Nu pari s-auzi ceva.
Încerc să te-mping
Brațele închise să-ți desfac
Dar nici o șansă nu am
Strig după ajutor
Nu mai pot să tac
Ai să mă strângi până mor
Sensul versurilor
Piesa descrie sentimentul de a fi prins într-o relație sau situație sufocantă, din care nu se poate scăpa. Protagonistul se simte neputincios și disperat, sufocat de prezența dominantă a celuilalt.