Încă scriu pagini, urmăresc hărții
Dau bumerange propoziții largi.
Tata nostru care ești în ceruri
Am ceva să-ți spun mereu și nu-mi găsesc nici eu reperu’.
Mă simt de piatră stând față-n față cu averea, cartieru’ meu și femeia, nepoata Medeea
Și cine-njură îmi stârnește ideea
Și cine ajută, controlu’ să-l preia.
Și cine vine să-mi spună că noi am spune-o, bagam p***-n toata lumea, va dom vouă cheia.
Io am rămas și-o să rămân la fel
PS: Mi-e dor de voi, vă pup și vă iubesc.
6 dimineața sunt departe
Nu mă suna acum că oricum n-o să răspund, și-o las la latre.
Sunt trecut prin teatre
Prin foc și prin ape
Nu mai cred în vorbe, forme, nu mai crede șarpe.
Plecat cu bagabontii mei de fapte, noapte bună fata fac și eu o fapta buna pentru prima data.
Asta a mers pentru coteli și suste.. despre parșivi și curve.
–- HOOK –-
Nu încetez să alerg oricâte obstacole mă-ncearcă ce-or să vină, mâine trec.
În noapte ce se-așterne peste oraș, mă liniștește și mă face să mă întreb
Unde o să ajungă totul să se termine prea repede sau sigur și-ncet.
Suntem aici să ducem crucea oricât ar fi de grea și oricât ar fi de nedrept.
II
Am principii și-asta îmi impun eu să-ți lipsesc ție.
Dau cu energie vie pentru voi, fratie
Mă știe scena, mă cunoaște strada,
Mâncătoria, apar deodată ca gândacii de bucătărie.
Transmit la fel cum am primit vorba din tată-n fiu
Tata ne vede frate, știu, prin noi, și el e viu.
Sper să conteze, și să-și noteze că ce-am făcut scoatem oameni din orice depresie.
Vezi tu acum deviza mea e să mențin ce-am început și să termin cu-n simplu nu.
Când nu mai fac ce tre’ să fac, arăt urât și neîngrijit și de-asta fac ca să trăiesc altfel n-am cum.
Deschide o carte. Mulțumesc tarfele ce-adoră bârfele și spun că-s undergrounderi frate.
Le spun MIZERII, Studio P***i își reprezintă ideile.
Sensul versurilor
Piesa exprimă o introspecție asupra vieții, cu lupte și principii. Artistul reflectă asupra trecutului, prezentului și viitorului, menținându-și valorile și identitatea în ciuda obstacolelor.