Lacrimi curg..
Clapele plâng..
Un flow ușor plutește, pe beaturile suspinând
Iar eu visând, mai bag încă o sută de coniac
Aștept să vină dimineața,
Să pot mă bag în pat
Sunt cam blocat,
Căci parcă timpu’ acum se scurge greu,
Normal că o dată cu timpul, am să mă sting și eu
Vreau să-mi aleg o perspectivă din care să compun
Vreau să fiu pregătit pentru orice încă de pe acum
Simt invidie, furie, mânie, antipatie
Din partea unora pe care îi priveam, cu simpatie
Simt că tot ce aș clădi azi, mâine se destramă
Voi ajunge într-un final să cred, că-i de pomană
Totuși, lumea mă îndeamnă să scriu în continuare
Sunt conștient că ar trebui s-aduc ceva nou în mișcare
Da sunt și aceia care nu mă vor, nu mă suportă
Mă întreb că dacă nu mă plac atunci de ce mă mai ascultă?
Căci nu renunț pot fi desculț, să calc în mii de cioburi
Pot fi un campion sau un invis să rămân între blocuri
Nu vreau să ies din peisaj, nu-s un miraj
E primul pas.. primul asalt, după primul mesaj
Primul album o mică introducere în firul vieții mele bune
Prezintă printre beaturi și flow,
Și e posibil ca printre rânduri să simți durerea în timp ce piesa ca aceasta sunt tocmai slow..
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimente de tristețe, frustrare și invidie, dar și dorința de a continua să creeze, în ciuda obstacolelor. Artistul reflectă asupra dificultăților vieții și a luptei cu propriile emoții, dar și cu percepția celor din jur.