Dor, doruțule,
M-ai îmbolnăvit,
Tu și dragostea
Parcă v-ați vorbit
Să nu lăsați omul
Să aibă hodină,
Tu și dragostea
V-ați luat de mână.
Dor, doruțule,
Nu te mai opri
În suflet la lume
Și n-o chinui,
Că nu-i om pe lume
Să nu te-ntâlnească
Și din tine, dor,
Să nu pătimească.
Peste tot prin lume
Aud tot de tine
Și de dragoste,
Fir-ai, dorule,
Văd oameni plângând
Și de dor zăcând,
Nu te-ai săturat
De-atâta umblat?.
Refren:
Dor, dor călător,
Tu treci de la om la om
Și legi omul cu iubitul
Peste tot pământul.
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimentul de dor și suferința pe care acesta o provoacă, alături de dragoste. Dorul este personificat ca un călător care afectează pe toată lumea, legând oamenii prin iubire, dar și prin suferință.