Floricică de pe rât,
Auzit-am, auzit,
Auzit-am, auzit
De-un locuț bun de iubit,
Cum aș face să-l găsesc
Cu badea să mă iubesc,
Cum să facem să-l găsim
Cu badea să ne iubim?!
Vină dor până ce-i nor,
Nu veni pe râtul gol
Că te-a vedea oarecine
Și-a gândi că vii la mine,
Joacă-mă, bădiță, bine
Și asudă lângă mine,
Și asudă, bade-n spate
Că te-oi ierta de păcate.
Hai, bade, să-ți dau o gură
Pe la noi pe după șură
Că n-am câine să te muște,
Nici vânător să te-mpuște,
Că măicuța de-a afla
Tare bine i-a părea,
Și măicuța de ne-a ști
Tare dragi, bade, i-om fi.
Sensul versurilor
Cântecul exprimă dorința unei fete de a găsi dragostea și de a se bucura de ea într-un cadru rural idilic. Ea își cheamă iubitul să o viziteze, asigurându-l că nu există pericole și anticipând bucuria mamei sale la aflarea veștii.