Inima, de-ai avea-o în palmă, n-ai putea
N-ai putea s-o vindeci doar așa
Spunându-i zi de zi minciuni
Iar o simt, o simt plină de tine
Te vede în oricine
Și nu mai vreau să vreau, s-aștept.
Știi că ești slăbiciunea mea
Te-aș mai ierta dacă aș putea
Dacă-aș putea, n-aș renunța la tot.
Mi-e frică să vreau, mi-e frică să cred
Mi-e frică de tine, mi-e frică să pierd
Nu vreau, dar te vreau, pe tine te-aștept
Te văd în oricine, a rămas doar regret.
Mi-e frică să vreau, mi-e frică să cred
Mi-e frică de tine, mi-e frică să pierd
Nu vreau, dar te vreau, pe tine te-aștept
Te văd în oricine, a rămas doar regret.
Mi-e frică de iubirea ta nebună
Cumva n-aș vrea ca tu s-o iei-n glumă
Știi că-mi place mult de tine, dar simt că nu e bine
S-ar putea să-ți fac doar rău
O să mă vrei lângă tine, n-o să mă pot abține
Știi că stau doar pe străzi, să ne fie bine
Decât să mă aștepți în pat până târziu
Mai bine eu te las să fii tu, lasă-mă să fiu
Sensul versurilor
Piesa exprimă teama de a se implica într-o relație, conștientizarea potențialului distructiv al acesteia și regretul pentru o iubire neîmplinită. Vorbitorul se teme de intensitatea sentimentelor și preferă să se distanțeze pentru a evita suferința.