[unu doi doi zece] x3
[doi zece]
timpul alunecă
de când privesc ochii-mi obosesc
mă trage de mânecă
un copil și-mi spune
„vreau să cresc”
dar nu ține de el
nu ține de tine
nu ține de tel
priviri de oțel
spintecă tot ce-i frumos și pur
eu din exces de zel fur
tot ce e înăuntru și
merg mai departe
scriind o carte
nouă
hai..
brațe deschise pentru timpuri noi
[nu]
aripi deschise pentru zbor în doi
[nu știu]
priviri aprinse ce vrei de la noi
[nu știu]
și rănile-s închise deja să zâmbească
buzele noastre nu vor mai uita
căci vântul s-a prins iar în pânzele noastre
[hai hai hai..] x2.
ceea ce trimit eu spre tine acum nu sunt cuvinte,
sunt bucăți din suflet și minte,
căci Veritasaga nu se ascultă se simte.
Întinde mâna și-o să-ți pun în palmă
sufletul meu o furtună calmă
închisă într-o rază de soare,
căci vreau să vezi prin ochii mei a vieții culoare,
uite-mi inocența, vezi să reții cum moare,
rup tăcerea, sparg pereții cu care
îmi împărtășeam secretele,
îți dau ție calitățile ca să elimin defectele,
oricum vieții nu-i poți opri efectele,
nu poți plăti pe nimeni să simtă regretele
în locul tău.
Joacă rolul tău, fă-ți regulile tale și jocul tău.
Ca să te-ajut îți dau esența mea,
întunericul și torța mea
slăbiciunea și forța mea
Sper să înveți din ele, căci unele întâmplări îngheață simțuri
și tu nu trebuie să îngheți cu ele.
Lasă sabia jos. N-o să vindeci cu ea o inimă ruptă,
s-ar putea să te mire, dar dragostea nu-i o luptă.
[nu-i o luptă, nu-i o luptă]
[și spune-mi, și spune-mi].
Spune-mi, în loc de suflet ce pun acum?
Am încercat să mă schimb, nu mai am cum
M-am pierdut pe drum și vreau să știu,
oare-am să mai fiu vreodată cum vroiam să fiu? x2
[fi. i. i. iuu].
brațe deschise pentru timpuri noi
[do do doi]
aripi deschise pentru zbor în doi
[no no noi]
priviri aprinse ce vrei de la noi
[do do doi]
și rănile-s închise deja să zâmbească
buzele noastre nu vor mai uita
căci vântul s-a prins iar în pânzele noastre x3.
Știi și tu că ne vântură vântul după cum vrea,
Uneori nu simt pământul sub talpa mea
Și-atunci mi-aduc aminte yoo,
c-am învățat să simt fără cuvinte
Știi și tu că ne vântură vântul după cum vrea,
Uneori nu simt pământul sub talpa mea
Și-atunci mi-aduc aminte,
c-am învățat să simt fără cuvinte
Verita Saga nu se-ascultă se simte,
Verita Saga nu se-ascultă se simte,
Verita Saga nu se-ascultă se simte
Și Verita Saga nu se-ascultă, se simte..
Drumul ne creștea pe sub picioare pe măsură ce făceam pași
iar cât sufletul primea de mâncare
înapoi nu nu-am lăsat trași
și dacă v-ați simțit atrași
de ceea ce am avut de spus
înseamnă că v-am fost alături când ați preferat să stați retrași
în cameră privind în sus
asteptând răspunsuri care n-au fost trimise
sau n-au ajuns la neajunsuri
și s-ar părea că ne-a ajuns.
și știi și tu ce flutură vântul după cum vrea..
by asertyio
Sensul versurilor
Piesa este o introspecție profundă asupra vieții, emoțiilor și schimbărilor. Artistul își expune vulnerabilitatea și dorința de a evolua, oferind ascultătorului o parte din sufletul său.