Dragu-mi-i pădurea vara
Și doina cântată seara,
Care mi-o cânta măicuța
Când în brațe mă purta.
Că mă punea-n legănel
Și m-agăța-n stejărel,
Vântul creanga o mișca
Și pe min’ mă legăna.
Bate vântu-ncetișor
Aici doarme-un puișor
Pe care ploaia l-o udat
Și soarele l-o uscat.
Sensul versurilor
Cântecul evocă amintiri nostalgice din copilărie, petrecute în sânul naturii și sub ocrotirea mamei. Imaginea legănelului legat de creanga stejarului și cântecul mamei creează o atmosferă caldă și protectoare.