I.
Ai vrut poet din mine, ți-am dat inima din piept
Ai avut tu alte filme, ai vrut toale, ai vrut respect
Ți-am dat sufletul pe tavă și nu erai la botez
Te-am făcut femeie și-acu’ cică nu mai contez
Ai vrut muzica mea, dar nu m-ai susținut o clipă
M-ai mințit că vrei mai mult și că ești fericită
Am făcut totul împreună, doar copii ne mai lipseau
Te-ai jucat cu mintea mea, ani treceau, chiar nu mai vreau
Să te aud că-mi dai migrene, să te f*t m-am plictisit
Nu-ți mai cânt că am obosit, să-ți explic unde ai greșit
Să te plimb, să te ating, nu te mai vreau iubita mea
Nu te mai simt și de-un timp, nu mai ai loc în viața mea!
Te rog, nu plânge, că ai avut atâția ani în care
Lacrima a curs de fericire, avea culoare
Toate încă au valoare, dar eu nu mai pot că doare
Asta e ultimul pahar, ți-l ofer în dar cu o floare. (Ce tare!).
II.
Îmi reproșezi într-una, cică-s porc și misogin
Cică ar fi ceva nativ c-atunci când plec, uit să mai vin
Și nu te-ai întrebat, oare? Poate bomba-n tine zace
Dragostea noastră a murit, d-aia mă port la patru ace
Uite, ia o gură mică, simte gustul de venin
Așa gust mi-ai lăsat tu, exact ca vinul de pelin
Nu te mai holba sperând să mă calmezi ca altă dată,
Când tăceam și acceptam, și-ți dădeam totul pe tavă,
Hai zi ceva acum, ce faci? Te-ai pierdut cu gându’
Când zile întregi obișnuiai să bați câmpii ca plugu’
Și uite apusul, vremea a trecut ca-n ’90
Că împreună o să mai fim doar în poze pe pereți.
Stai aici, iubita mea! Unde pleci? Trebuie să-ți zic,
Că mi-ai consumat din timp, și totul pe nimic.
Acum plec. Nu te mai pup, la revedere Soare!
Asta e ultimul pahar, ți-l ofer în dar cu o floare. (Ce moare!)
Sensul versurilor
Piesa descrie o despărțire dureroasă, marcată de reproșuri și dezamăgire. Naratorul își exprimă frustrarea față de relația eșuată și sentimentul că a investit timp și emoții în zadar. Ultimul pahar oferit cu o floare simbolizează un gest final, amar și ironic.