Lumea-mi cere să fiu ca ea
Să mă uit prin geam la inima ta
Și să număr clipe câte au trecut
Câte am trăit, cât mi s-a părut.
Și
În oglindă pentru-o clipă-ai apărut
Mi-ai zâmbit cuminte
Și-atunci am știut
Că lumea arde de când te-am uitat
Și eu sunt vinovat.
Lumea-ți cere să fii ca ea
Să te uiți prin geam la inima mea
Și să numeri clipe câte au trecut
Câte ai trăit, cât ți s-a părut.
Și
În oglindă pentru-o clipă-ai apărut
Mi-ai zâmbit cuminte
Și-atunci am știut
Că lumea arde de când te-am uitat
Și eu sunt vinovat.
Lumea plânge de când te-am uitat
Lumea plânge de când te-am uitat
Lumea plânge de când te-am uitat
Lumea plânge de când te-am uitat
Sensul versurilor
Piesa exprimă regretul profund al naratorului după ce a uitat pe cineva drag. Lumea din jurul său pare să sufere ca o consecință a acestei uitări, iar el se simte vinovat pentru durerea provocată.