Dezbrăcată te visez, ai mâinile legate
Cu gândul te eliberez, cu mâinile la spate
Dezbrăcată îți șoptesc, că ai formele perfecte
Să nu crezi că te iubesc, visele îmi sunt defecte.
Dezbrăcată te-aș iubi de-aș avea din două,
Inimi să te pot minți, cu una din două.
Dezbrăcată te visez, ai fundele legate
Cu gândul te despachetez, te spăl de păcate
Dezbrăcată îți șoptesc, că ai formele perfecte
Să nu crezi că te iubesc, visele îmi sunt defecte.
Dezbrăcată te-aș iubi de-aș avea din două,
Inimi să te pot minți cu una din două.
Dezbrăcată te-aș minți, de-aș avea din două
Inimi să te pot iubi cu inima nouă.
Dezbrăcată te-aș iubi de-aș avea din două,
Inimi să te pot minți cu una din două.
Dezbrăcată te-aș minți, de-aș avea din două
Inimi să te pot iubi cu inima nouă.
Îmbrăcată îți promit, știu cum te cheamă,
Nu știu de und-ai venit, umbra ta mă cheamă
Sensul versurilor
Piesa explorează o obsesie față de o persoană idealizată, văzută într-o lumină vulnerabilă și dezgolită. Naratorul oscilează între dorința de a iubi și incapacitatea de a se angaja sincer, preferând fantezia și minciuna.