Intro (1Q Sapro):
Cum se face că nimeni nu vede un om căzut pe stradă, dar în emisiuni televizate, toți sunt plini de bunătate? Ha? Când e să dați un ban pentru că vi se rupe inima, nu vă mai dați numele… Eu cred că voi nu puteți să fiți discreți… Nu vă mai dați numele!.
Refren X2 (1Q Sapro):
Bagă la cap că: chiar de se poate, nimeni nu vrea
Nimeni n-ar da un cap de ață, nu te mira…
E lumea în care mila-i doar imagine
Și-atunci când ai nevoie, ești împins la margine!.
Strofa I (1Q Sapro):
Domnule, sezonu’ milei știi că e Paștele
E atâta dărnicie, ca nicicând nu e
Cei ce apar la TV ajută ca se vede
Că dă bine, bine de tot la imagine
Mila eu o văd a fi mult mai discretă
Nu să-ți crească ție imaginea defectă
De politician incult de 2 lei
Pute prostia-n tine și multă m*** îți iei
Gen e, e, e, e, e, e, e, e, e, e, e, e, e….
Se-asigură că e filmat când aruncă bancnotele
Gen e, e, e, e, e, e, e, e, e, e, e, e, e….
Dacă pui ștampila pe tine, îmi tai c***ele!
Oricum, dacă ei nu sunt observați de nimeni
În fața bunăvoinței repede dau pinteni
Și vor să fie văzuți în locuri mondene
Ar trebui să-i luăm la p***, băi nene!.
Refren X2.
Strofa II (Brugner):
Brugner la microfon,
Ajustându-mă beton
În același ton
Cu 1Q Sapro, acest teribil domn
Care încearcă să trezească din somn
O nație adormită de insolența la unison
Mai bine zis, pardon,
Ne complacem cu raison…
Dacă ne vede lumea,
Ne place s-o ardem ca lumea
Măcar în urbea
În care locuim, ca să se vadă cum ia
Familia mea atitudine
Transformând un vis sporadic în certitudine
Măcar pe plan local,
Cât mai real
Fără altitudine
Însă cu intenții false
Față de fetele obosite și arse
Care fac într-un an
Cât noi într-o zi ban pe ban…
Nu există filantropie,
Mărinimie,
Și nici Sandokan
Există doar non-valori
În diverse culori
Pe orice maidan…
Ni se pare nouă
Că lumea ne crede o treabă bună… Și nouă!
Însă de fapt,
Suntem mai de c***t
decât personajele grupului Vouă…
Nu ajutăm un bătrân flămând aflat la coadă la ouă
Însă când apare camera, îl ducem și acasă când plouă!.
Refren X2.
Outro (Brugner):
În concluzie: cum se face că familia unui copil obișnuit, care suferă de cancer, nu reușește să strângă fondurile necesare vindecării, în vreme ce copilul unei vedete se descurcă imediat, se vindecă și trăiește mai departe? De ce trebuie să ne intereseze pe noi când o vedetă naște un copil? Și noi facem copii…
Sensul versurilor
Piesa critică ipocrizia societății, unde mila și bunătatea sunt adesea doar aparențe pentru a îmbunătăți imaginea publică. Artiștii denunță lipsa de ajutor real pentru cei nevoiași, comparativ cu atenția acordată gesturilor publice ale persoanelor influente.