Eu nu te-am învățat să taci
De ce o faci?
Eu nu te-am învățat să plângi
De ce atunci?
Eu nu te-am învățat să te supui
De ce nu scuipi?
Eu nu te-am învățat să-i crezi
De ce nu evadezi?
Te-am învățat cum să asculți, iubește ce auzi
Te-am învățat ce-i marea toată, acum înoată
Eu nu te-am învățat că trebuie, poți să nu vrei
Eu nu te-am învățat că tu nu meriți, poți să ceri
Eu nu ți-am spus să stai în banca ta, hai ieși în stradă
Eu nu ți-am spus că ești perfect, poți să greșești
De ce vorbești de colivii? De ce nu știu?
Ți-am zis că dacă poți să cânți, ești sigur viu
Ți-am spus că nu e despre portofel, că putrezim la fel
Ți-am spus să nu stai supărat, nu te ajută
Ți-am spus că dragoste-i puțină și lume multă și ura să-i ajungă, acum ascultă…
Te-am învățat să nu îți fie frică, să ai curaj
Că frumusețea stă în suflet, deloc în ambalaj
Ți-am zis că fiecare lună e frumoasă
Indiferent de ce te apasă
Ți-am zis să te întorci acasă des
Că munca nu e tot ce ai, scapă de stres
Ți-am zis că zile rele vin
Că alea bune trec…
De multe ori fără să le simțim
Te-am învățat că e ok să nu fim chiar cuminți
Că suntem mai mult oameni, mai puțin sfinți
Ți-am zis: „Iubește-mă cât poți fără să te aștepți să mă întorc”
„Să nu încerci să schimbi un om”, ți-am spus cândva
Dacă tu știi că nu te poți schimba
Ți-am zis că tot ce ai e ce trăiești acum
Să faci cumva să simți ce spun, să nu te pierzi pe drum.
Sensul versurilor
Piesa oferă sfaturi și încurajări pentru a trăi o viață autentică și curajoasă. Subliniază importanța de a nu te conforma așteptărilor, de a-ți asculta vocea interioară și de a te bucura de prezent.