zugraveala

Grigore Vieru – Zugrăveala De Sus

de

Lui Sabin BălaşaExistă câte un românSub câte o steaCu luminile eiPururea treze,Căruia Dumnezeu, ca unui copil,I-a prins mâna în mâna Sa,Învăţându-l cum să picteze.* * *Leopoldinei BalanuţăCâtă frică de singurătate ai,Atâta iubeşti.Doamne,Nici CarpaţiiNu pot singuri trăi!Pururi vin către eiCând cucul,Când ţara cea Basarabă,Când ninsorile cerului.

Alexandru Macedonski – Rondelul Ctitorilor

de

Rondelul ctitorilor.În zugrăveala învechităEl, searbăd; ea, cu ruje aprinse,Biserica de ei clădităO țin cu degete întinse.Năluci din vechiul timp desprinse,Știu viața lor că e sfârșităÎn zugrăveala învechită,El, searbăd; ea, cu ruje aprinse.Și nu-și blestemă-a lor ursită,Dar orice candeli când văd stinse,Și sfânta slujbă părăsită,Ei plâng cu lacrimi neînviseÎn zugrăveala învechită.