zori – Versuri.pro

Daniel Vişan-Dimitriu - Singurătatea Zorilor

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Ți-am întins o mână,
Apoi pe-amândouă
Și-am cerut privirea-ți caldă să rămână,
Fără nori de gheață, fără stropi de rouă.
M-ai privit, mirată
Și-ai întins, uimită,
Mâna care-n visuri, noaptea, mi se-arată
Ca de zeitate-n marmură cioplită.
Și te-am strâns în mine,
Te-am purtat prin sânge
Spre un loc în care ție să se-nchine
Sufletul ce-n viața fără tine plânge.
Tu, în pieptu-mi înger
Ce-mi veghezi iubirea,
Știi că fără tine visurile-mi sânger
Și în zorii singuri îşi găsesc pieirea?.
Daniel Vişan-Dimitriu
(Din vol.”Călător prin gânduri”)

Daniel Vişan-Dimitriu - Visul Din Grădina Zorilor

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Șoapta unei raze dintr-o înserare,
Liniștește câmpul încărcat cu flori,
Promițând că noaptea vin, la fiecare,
Visele cu fluturi ademenitori.
Pregătesc parfumul, ordinea-n petale,
Cupe cu nectarul pentru bun venit…
Numai una-n taina visurilor sale,
Plânge o iubire care s-a sfârșit.
Raza înserării simte cum lumina
Florii-nlăcrimate cade în apus
Și-i promite locul veșnic din grădina
Unde visul verii, făr-a vrea, s-a dus.
Fluturii de noapte vin, se-adună, zboară,
Florile-i așteaptă-n clipe-bucurii,
Numai una ochii-n suflet și-i coboară
Pentru întâlnirea ei din zori de zi.

Alexandru Andries - Lung, Lung, Lung

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Mi-am luat bilet și loc la fereastră mi-am luat,
În mai puțin de-o oră spre tine-am plecat!
Am în bagaj trei cărți,
Să am să citesc până-ajung, (lung, lung, lung)
Fiindcă până la tine drumul e foarte lung..
Abia aștept să te văd, sper că nu te-ai schimbat,
Aș vrea trenul să zboare, s-alerge, s-ajung imediat,.
Nu-mi da telefoane, nu-mi trimite scrisori,
Am plecat deja, și-ajung la tine mâine în zori,
Fiindcă drumu-i foarte
Lung, lung, lung,
Până la tine drumul e foarte
Lung, lung, lung..

Georg Trakl - Înainte de Răsăritul Soarelui

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Se-aud în neguri păsări cum cuvântă,
Copaci și ape freamătă vioi,
În nori ca dorul fraged se frământă
Un licăr roz. Și noaptea dă-napoi.
Blând zorii mângâie cu mâini sfioase
Culcușul dragostei, de febră-atins,
Extazul sărutărilor să-l lase,
Simțit aproape treaz, să cadă-n vis.

Paul Verlaine - Sori în Apus

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Vlăguiții zori
Lasă pe câmpie
O melancolie
De apus de sori.
O melancolie
Leagănă-n fiori
Inima pustie
În apus de sori.

Plină de eresuri,
Parcă sori în zări
Coborâți la șesuri,
Roșii arături,
Stranii înțelesuri,
Curg din depărtări,
Parcă sori în zări
Coborâți la șesuri.

Serghei Esenin - Bună Dimineața

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Stelele-ațipesc pe bolta lină,
Luciul toplițelor se-nfioară,
Zorii-mproașcă zorii cu lumină,
Mreaja bolții-i rumenă de pară.
Somnoroși mestecenii se miră,
Când își văd cosițele-ncurcate.
Mițișorii-n aer și-i deșiră
Peste argintul ierbii-nrourate.
Iar urzicilor, pe sub ostrețe,
Numai în sidef le joacă fața
Când, șăgalnice, ne dau binețe:
”Bună dimineața!”.

Jorge Luis Borges - Revărsatul Zorilor în Islanda

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Acesta e revărsatul zorilor.
E mai vechi decât mitologiile și decât Hristosul Alb.
Va zămisli lupii și șarpele
care este și marea.
Timpul nu îl atinge.
A zămislit lupii și șarpele
care este și marea.
A văzut plecând corabia pe care o vor face
din unghiile morților.
Este cleștar de umbră în care se privește
Atotputernicul, n-are chip.
Mai greu e decât mările
și decât cerul mai înalt.
E un mare zid suspendat.
Este revărsatul zorilor în Islanda.

Juan Ramon Jimenez - Cânticel

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Să mă scol tot cu soarele,
Iasomiei în palme;
Să mă știu tot cu zorile
În inima mea;
Să aud diminețile
Același blând glas;
Asta-mi doresc eu!.

Să apun fără ură,
Să-nnoptez împăcat;
Să mă aflu în vise
Prin sori de săringăș;
Să adorm ascultând
Același blând glas;
Asta-mi doresc eu!.

În românește de Ion Frunzetti

Daniel Vişan-Dimitriu - Trilul Zorilor

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Se-aștern pe câmpul verii frânturi de curcubeie,
Înprospătând aroma secundelor din zori
Cu roșul unei clipe păstrată-ntr-o scânteie
Ce poartă-n nemurire doar una din culori.
Potire însetate par să-și încheie chinul
Când se ridică mândre-n ținuta lor de foc
Deasupra celor care și-au împlinit destinul
Și trec pe-o nouă treaptă-n al veșniciei joc.
Văzduhul e albastru de parcă norii, toți,
Au îmbrăcat culoarea de cer din curcubeu
Și își ascund privirea asemeni unor hoți
Ce își doresc iertarea ascunsă-n câmpul meu.
Nu pot s-o deslușească și nu îi pot vedea
Nici albul din petale, nici chipul ei fragil,
În liniștea pe care ar vrea a o păstra
Și-atunci când zorii-ncearcă s-o mângâie c-un tril.

Daniel Vişan-Dimitriu - Hotarul Primilor Zori

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Pe-o coastă abruptă de munte,
Lumina pătrunde pieziș,
Iar cerul e-un păienjeniș
De raze-n șiraguri mărunte
Ce-atârnă de nori în ghirlande
Și-n grupuri ce par alemande
Se-aruncă-n frunziș.
Și-s frunzele-adânc luminate,
Și-s florile prinse-n hotar
De stâncă și-un aer mai clar
Decât purități deghizate,
Cu petele-ascunse-n nimic
Și ochi tributari unui tic
Ce pare ilar.
Sub zâmbetul meu, sus, pe munte,
Se-adună o turmă de nori
Și-s baciul cuprins de fiori
Ce-i caută-n inimă punte,
Dar nu pot fiorii să știe
Că eu sunt hotarul, iar mie
Îmi sunt dor de zori.
Daniel Vișan-Dimitriu
(Vol. “Cântecul visurilor”)