ziua si noaptea – Versuri.pro

René Char - Cântecul Catifelei Reiate

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Ziua zicea: “Tot ce trudește mă însoțește, mă îndrăgește, se vrea fericit. Martori ai comediei mele, rețineți-mi piciorul voios. Mă tem de amiază și de săgeata ei meritată. Nu se cere milă pentru a crește în ochii ei. Dacă pieirea mea vestește eliberarea voastră, cu atât mai bine mă vor primi apele reci ale verii.”
Noaptea zicea: “Cei ce mă jignesc mor tineri. Cum să nu-i iubești? Pășune a tuturor clipelor mele, ei nu mă pot călca în picioare. Călătoria lor este călătoria mea și rămân întunecime.”
Între cele două era un rău care le sfâșia. Vântul mergea de la una la alta; vântul sau nimic, poalele asprei stofe și avalanșa munților, sau nimic.

Grigore Vieru - Ziua și Noaptea

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Două fete poartă salbă, / Una-i neagră, alta-i albă. / Ne-ncetat se tot alungă, / ... →

Fiodor Tiutcev - Ziua și Noaptea

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Pe lumea umbrelor deschise,
Peste abisuri fără nume,
Din voia zeilor anume
Un văl de aur s-a întins.
Îi spune zi. Lumina ei
E însăși viața pământeană,
E un balsam de pus pe rană,
Dorit de oameni și de zei.
Dar ziua scapără treptat,
Și noaptea-i smulge mândra haină,
Și iese lumea cea de taină,
Mocnind prin vălul sfîșiat.
Și bezna neagră de mormânt
Se cască iarăși la picioare,
De-aceea crâncenă ne pare
Venirea nopții pe pământ.