zidul

Salvatore Quasimodo – Zidul

de

Pe zidul stadionului, deja,prin crăpături și smocuri de ierburi agățătoare,șopârlele țâșnesc fulgerătoare;iar broasca revine prin rigole,cânt ferm al depărtatelor mele nopțidin alte țări. Îți amintești acest locunde marea stea salutasosirea noastră de umbre. O, scumpo, câttimp a coborât cu frunzele de plop,cât sânge în fluviile pământului.

Mariana Marin – Zidul

de

Eu nu te judecși doar ți se parecă lanțurile pe care le porțiau fost închise de minecu nopțile în care ne-am iubit.Nu este al meu cedrul Libanuluisub care stai și plângi.Iar turma de capre a minții talen-a fost păscută de mine,nu eu am înălțat din nou ziduldupă ce s-a surpat.Și nu te judec.Ești liber și … Citește mai mult

‘s Dreams – Zidul

de

Bună.Explicați-i prostului cum funcționează dragostea, încotro pleacă și de ce?Cum să omori dragostea, unde poți găsi antidot împotriva otrăvii ei dulci.Și nu mai spuneți că dragostea e oarbăEu am văzut-o în visele mele.Explicați-mi de ce în visurile/dorințele mele tot pare atât de realist.De ce să te minți singurȘi să o distrugi în tine nopți la … Citește mai mult

Rafael Alberti – Zidul

de

Acum când ne gândim să strângem pereții,să deschidem ușile prin care marea să năvăleascăfără greutate,să auzim, ca din celălalt capăt al unui puț, ultimii pașiai unui băiat de familie.Cei care nu știu sunt departe.Ești tu cel care se mișcă?Să mergem liberi,să mergem,căci am ars pulberea cea rea care curge prin sânge,să închidem ochii,să-i închidem în … Citește mai mult

Nicolae Dabija – Zidul

de

Desenez o fereastră în zid,în zidul surd, ca o moarte,și mă prefac c-o deschidși privesc pân-departe.Doamne, ce sfinte peisajedat mi-i să văd uneori:ce arbori cresc pe blindaje,sau pe tranșee ce flori!.Soarele șade în ierbi încâlcit,pământu-i de spice mai greu;și aproape că sunt fericitîn fața peretelui meu… Desenez o fereastră-n zid, șise cască-o spărtură: în eam-aș … Citește mai mult

Adrian Păunescu – Zidul

de

În sfârșit, dărâmaseră zidul,Zidul care nu ne dădea voie să ne bucurămNici de cer, nici de izvor,Nici de restul lumii.Zidul care părea eternEra sfărâmat acum,Bucată cu bucată.Nici cărămizile n-aveau cum să mai rezisteFuriei, deznădejdii, revanșei.Să se termine cu acest zid!.Și cerul reintra în drepturile lui,Mutându-ni-se în ochi,Și lumea începeaSă se insinueze în noi toțiȘi râul … Citește mai mult