zarurile eterne

Doamne-al meu, stârnește milă ființa-n care-s aflător;rău îmi pare pâinea să-ți înghit;dar acest sărman lut gânditornu e coaja ce-a dospit în a ta coastă:tu n-ai Marii să te fi părăsit!.Doamne, om dac-ai fi fost cu-adevărat,ai fi ştiut să fii un Dumnezeu;doar că tu, dintotdeauna împăcat,din opera-ţi nimic nu ai simţit.Divin e omul! – el te-a … Citește mai mult