xx – Versuri.pro

Johann Wolfgang Von Goethe - Jurnalul XX

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Așa e Iste, meșterul, – cu toane;
Nu-i pasă de porunci, nici de injurii.
E brusc prezent și, fără de fasoane,
Măreț confirmă forțele naturii.
Mai poate-un om setos, lângă bulboane
De apă, să nu-și stingă-arsura gurii?
Se-apleacă, vrând să-i dea sărutul dulce,
Dar tresărind de lângă ea se smulge.

George Gordon Byron - Beppo - Strofa - XX

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Pe lungi canaluri lunecă grăbit
Sau lent, pe sub Rialto, noapte, zi,
Dau roată teatrelor c-un brâu cernit
Și-așteaptă în livrele, parc-ar fi
În doliu, după câte-au suferit;
Dar nu sunt pentru chin făcute, ci
Adeseori duc haz și desfătări
Ca și-un fiacru după-nmormântări.

Byron - Xx

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

E ciudat
Când totu-n jur se rupe în fâșii
Și nici nu știi
Când casa ta ți-a devenit hotel
Când ea te știe mult mai bine
Decât tine
Și cu siguranță decât el
Și-ncet evadezi
În ascunse unghere
Nici nu poți să prevezi
Că urmează cu totul altceva
Și te lași să plutești
Senzații noi te îneacă
Nu mai știi cine ești
Dar juri că n-ai simțit așa ceva
Poate că
Tot ce-ai făcut până-acum
E doar un drum
Pe care-l lași în urmă-n sfârșit
Poate că
Tot ce te bântuie azi
E-un nou macaz
Pe linia vieții tale răsărit
Prea târziu
Când te-apucă dor de ducă
Știi și tu că
N-o să-l mai privești nicicând la fel
E scris în stele, pe inele,
Dar sub piele
Azi e-altcineva
Și te plimbi fără țel între lumi găunoase
Până seara coboară și-o să poți s-o-ntâlnești
Și ești nervi și scântei și e carne și oase
Și nu poți și nu vrei și nu-ncerci să te-oprești
Și te-mbeți cu aromă de degete fine
Și licoare de zei e sudoarea pe ea
Și ecou de-Orient și parfum de vitrine
Și cazi și zbori și uiți și mori și-nvii deja
Poate că
Tot ce-ai știut până-acum
E doar un drum
Pe care-l lași în urmă-n sfârșit
Poate că
Tot ce te bântuie azi
E-un nou extaz
Pe linia vieții tale
Pe linia vieții tale..