Agatha Bacovia – Închinare
Din huma grea de germeniSe-nalță rodu-n muguri…Prin arbori urcă sevaSub cerul ars pe ruguri…În zvon de primăvarăSclipesc prin ierburi flori,Sideful înserării,Plutind prin puf de nori…Chemări cu ritmuri sfinteSub cerul larg se-aprind…Amurguri arse-n zareCu flăcări le cuprind…Tu ești tot mai departeDe mine mai străin…Și nu știu, Primăverii,Sau ție, mă închin!