Alain Bosquet – Wisconsin

ochii tăiochii tăiși lacul Mendota licărindcă-și orbește lișițelesânii tăisânii tăiși lacul Mononatrezindu-se noapteasă se afunde-n codruca un bătrân călugăr bâlbâitți-am zdrelit umărulși sângele-ți atârnă foarte greupe cele trei cuvinteaduse-n dar drept sacrificiudragostei noastre fără viitorcăci n-am să mai rostesc cât oi trăicuvântul viațăcuvântul vissau adevărgenunchii tăi genunchii tăiam să m-apuc să scriu romanulvertebrelor tale răsculatejurnalul … Citește mai mult