Johann Wolfgang Von Goethe – Vouă Grații

Vouă, Grații, v-așterne frunzele-acestea poetulPe-altarul curat, muguri puțini, trandafiri.Și-o face senin. Artistul se bucură când eMunca sa împrejur ca un înalt Panteon.Jupiter fruntea-i cufundă, Junona din nou i-o înalță;Phoebus iese pășind, scutură aur comat;Rece cată Minerva în jos, iar Hermes, ușorul,Capu-l întoarce glumeț și totodată-ndrăgit.Dar către Bachus, duios visătorul. Citera-și roteșteOchi de poftă-ndulciți, chiar și … Citește mai mult