Cincinat Pavelescu – Voiesc Să Cânt
Sinaia, 1893.Voiesc să cânt!Pădure scumpă, leagăn sfânt,Tu, ce-ai scăldat în poezieApusa mea copilărie,Din nou redă-mi avânt!.Voiesc să cânt!Să fiu ce-am fost să uit ce sânt..Cântarea e re-ntinerire,E un ecou de fericire,E cerul pe pământ.Voiesc să cânt!Să uit că totul e cuvânt,Vis, nălucire trecătoare,Că viața este ca o floareCe crește pe-un mormânt.Voiesc să cânt!Voiesc să cânt!