Adrian Păunescu – Voia Tuturor
Trăiesc o zi fără de noapte,trăiești o noapte fără zi,cum poate sufletul să rabdedezastrul ce ne despărți?.Mă culc bolnav în zorii zileiatunci când tu din somn apariși lumea e cutia mileiîn care plâng pensionari.Nu va mai fi nimic, probabil,ne vor ara fără-ntrebărivom fi un biet pământ arabilpe care trec recruți – călări.Ne va zdrobi aceeași … Citește mai mult