Daniel Vişan-Dimitriu – Lumina Vechii Încăperi
Trecuseră atâția aniȘi tot ce rămăseseTânjea, ca-n vise de orfani,Cuiva să îi mai pese.Și mâini cum n-au văzut demultSă vină, să atingă,Iar degete-amintind un cult,Durerea să o stingă.E-o încăpere, doar atât,În casa părăsită,Și numai cerul știe câtA fost de fericită.Văzând-o, simți c-ai vrea să puiO simplă întrebare,Dar nu e nimeni, nu ai cui …Să aibă … Citește mai mult