Daniel Vişan-Dimitriu – Îngerul Nopții
Se simte o briză la marginea măriiCând Soarele-apune și-ndeamnă spre malMănunchiuri de raze, purtate pe valÎn vuiet ce-i cânt de iubire-nserării.Îmi pare, nisipul, că arde și-așteaptăSă vină, din ceruri și Lună, sărut,Din stele – răcoarea și-n vârfuri, tăcut,Un vis ce-a mai fost, alintându-l în șoaptă:„Te-ai rupt din eter, devenind o-ntâmplare,Un înger al nopții, plecat și … Citește mai mult