Florența Albu – Digitații

Era o mișcare stranie, dinăuntru,a culorilor –un alt Kansinski, într-un vis păduros.„Giga” tocmai sfârșește, aici, acum.Zi de aprilie.Lumina rece, ca o limbă de viperă,linge zidul nou, blocul vecin.Vântul în zimții filondendronului,fluviu verde,crud-verzuiuluiprin care văd ziua proiectatăpe ziduri noi și vechi.Nemulțumire și mirare.Ochiul se scaldă afară și în sine,își inventează umbra.Presimt c-am să plec.