Adam Mickiewicz - Schelărie
Sufletu-i clădirea, corpu-i schelăria / Ce se demolează, când termini cu mistria. →
Sufletu-i clădirea, corpu-i schelăria / Ce se demolează, când termini cu mistria. →
1. Lume nu mă judeca / Că nu stau la mila ta / Ce-am, Dumnezeu … →
Bade, neaua-i necălcată / Și poteca-i înfundată, / Izvorul a înghețat / Și noi, bade, … →
Eu te iubesc pentru ce ești, femeie / Nu-mi pasă că ești sau țiitoare / … →
Am coborât un milion de scări alături / și-acum că nu mai ești, văd fiecare … →
Tristețea? Un mare ocean. / Și bucuria? / O perlă mică din noian. Taman, / … →
Se bate miezul nopții în clopotul de-aramă, / Și somnul, vameș vieții, nu vrea să-mi … →
În septembrie, / când argintul topit / pică lin / peste noaptea grădinii, / Moartea, … →
O viață-ntreagă, biet poștaș, / Ducând scrisorile-n oraș, / Zâmbea la toți, zâmbea amar, / … →
Dincolo de amintiri, tresar și mă gândesc / Sper și realizez că încă mai trăiesc … →