viata zbuciumata

Margareta Clipa – Grea Îi Viața Omului

de

Verde-i frunza codrului,Grea îi viața omului,Tot un dus, tot un venit,Niciodată liniștit,Un ochi doarme, altu-i treaz,Tot un bine și-un necaz.Verde-i frunza codrului,Scurtă-i viața omuluiCu amar și greutăți,Numai nu-i la fel la toți,Nu-i la fel și nici o dată,Duce-o viață zbuciumată.Verde-i frunza codrului,Așa-i viața omului,Că nu poate duce-n spateTraista plină de păcateCă-s prea multe și-s prea … Citește mai mult

Aleksandr Puskin – Presimțire

de

În tăcere se-adunarăNorii deși pe chipul meu;Soarta-nciudată, iarăMă amenință din greu…Am s-o-ntâmpin cu răbdare?Îi voi mai păstra dispreț?Voi avea ne-nduplecareaMândrei mele tinereți?După-o viață zbuciumată,La furtuni nepăsător,Poate și de astă datăAflu țârmul salvator…Dar presimt de azi, și sânger,Ceasul neînduplecat,Și-ți strâng mâna ta de înger,Cât e vreme, înc-o dat’.Blând, cu-a vocii tale vrajăBun rămas, șoptește-mi dar,Și privirea … Citește mai mult