Daniel Vişan-Dimitriu – Vestea Din Poveste
Azi te colind, iubito,Îți vin cu leru-i lerȘi-o veste ce-am gândit-oCu mine mesager.Eu cred că-i minunată,Dar tu, ca să o știi,Va trebui, îndată,Pe loc a-ntineri.Și-a fi aceea care,La douăzeci de ani,Erai amețitoareCând înfloreau castani.Ne-ntoarcem în povesteaRămasă în trecut,Când am venit cu vestea:“Te vreau! ”, iar tu ai vrut.E-o zi ce-o să rămânăCu noi la drum … Citește mai mult