Constantin Oprisan – Vesperala

Cântă singuraticul flaut,Pe vânt alerga elegia.Cu vântul, cu cântul te caut,Maria, Maria, Maria!Și frunza cânta în dumbravă,Și-n freamăt pierea armonia.Și inima-mi cântă, bolnavă,Maria, Maria, Maria!Și vântul, și cântul, și inima-mi frântă,Și toamna, și frunza-și trăiau agonia.Tăcere.. Un flaut mai cântă:Maria, Maria, Maria!

Ion Minulescu – Vesperala

Femeia care mi-a vorbit asearăDe constelații fixeȘi stele căzătoareAvea figura lungă și verde ca o parăȘi ochii negri-galbeni ca un adânc de mare.Femeia care mi-a vorbit asearăDe lucruri mici și fără importanțăAvea în glas căldura soarelui de varăȘi-n gând accentuate propuneri de-alianță.Femeia care mi-a vorbit asearăAvea idei frumoase, dar bizare.Spunea că „plopii fără soț” sunt … Citește mai mult