Nicolae Ţaţomir – Dar Verbul Viu
Da, poezia-i sânge. De-i zbor razant, e sângeCald gâlgâind din aripi de-albatros.De-i săgetare-n așchii de roci înalte, plângeCu sânge ochiul vulturului, scos.Nuntindu-se cu Verbu-n zbor median. e pradăAcestei pâcle și acestui vânt;Ferindu-se de gloduri și piscuri de zăpadăNici umbră nu aruncă pe pământ.Dar Verbul viu se smulge din zborul lin, asemeniUnui condor cu ciocul de … Citește mai mult