vanitas

Camil Petrescu – Vanitas

de

Urcând luminos în spirală,Un strung cu lame de argintTe-a subțiat din fildeș.Și-ntruchiparea ta e o spirală ce se-nalță..Dar ce neînsemnațiMai suntem totuși amândoi..Suavă, Kicsikém..Sub înstelarea de baldachine,Dintre noaptea nencepută din trecut.Și-aceea fără de știre care vineNe-am întâlnit printr-o minune de-ntâmplareÎn ceas, cu neființa-asemene,În omenirea curgătoareDouă trupuri. Gemeni, gemeneMicuțo,Până la noiPământul rodnic a revărsat luminiiDin sânul … Citește mai mult

Omar Khayyam – Vanitas Vanitatum

de

Miresme, cupe, harfe și bucle aurii:O, jucării sfărâmate de Vreme, jucării!Gând, faptă, renunțare, virtuți, căinți și rugi:Cenuși pe care Timpul le spulberă, – cenuși.Ce-s oamenii? Podoabe ce-atârnă din tărie.Sosesc, se duc și iarăși sosesc aici sub soare.Din buzunarul humei și-a cerului cutieMereu făpturi s-or naște, căci Dumnezeu nu moare.Spuneți-mi, ce-aduse a lumii bogăție?Nimic. În mână … Citește mai mult

Alexandru Vlahuţă – Vanitas

de

Copil ce ești! Te simți bolnav, se vede:Îți dai tu seama ce înseamnă lume,Când vrei s-o umpli numai cu-al tău nume?Tu ești un singur om, oricât ai crede.O rază-n întunericul uitării?..În fiecare strop vieți sunt multe,Și toate-o cer, dar cine să le-asculteÎn urletul talazurilor mării!