Ioan Flora – VI

Numai tu stăteai pe gard și așteptai călărețul în timp ce credincioșii se spălau pe față și căutau să intre. Acolo unde sfinții au chip de cărbune.Asudată fruntea ne spune cântecele celui plecat și treptele rămân ude și usturătoare.Dezamăgirea te duce în acest ținut unde s-a iubit și apa râvnește cupe mari, lucitoare ca mărul … Citește mai mult

Bogdan Petriceicu Hasdeu – Muntele și Valea

Nebun, nebun de mii de oriAcel ce cată grâu și floriPe munții rătăciți în nori:Sunt tari: sunt nalți, sunt de granit,Dar fruntea lor cea triumfalăAbia rodește cu sfialăUn mușchi mărunt și otrăvit.Priviți, priviți aceste văi,De râulețe și de căi,De busuioace și de clăiBrăzdate ca un curcubeu:Se scaldă struguru-n lumină,Și iese mierea din albină,Și totu-i plin … Citește mai mult