Ioan Flora – VI
Numai tu stăteai pe gard și așteptai călărețul în timp ce credincioșii se spălau pe față și căutau să intre. Acolo unde sfinții au chip de cărbune.Asudată fruntea ne spune cântecele celui plecat și treptele rămân ude și usturătoare.Dezamăgirea te duce în acest ținut unde s-a iubit și apa râvnește cupe mari, lucitoare ca mărul … Citește mai mult