Elena Armenescu – Unde Nimeni Nu Întreabă

Unde nimeni nu întreabă.Aici, este un timp şi un locUnde nimeni nu întreabăDe casa sufletului.I s-o fi spart un geam, ultimul uragan i-a smuls acoperişul?Camera de primit oaspeţiÎn jilţurile înserăriiLa rotunda masăA ducerii în întrebare şi uimiriSe mai deschide?