Versuri corectate și adnotate
Vine o vreme când vom lua în seamă un apelÎn cazul în care lumea trebuie să vină împreunăSunt oameni care morMai avem timp pentru a da o mână de ajutor la viațăExistă mai mare cadou decât toate astea?Noi mergem pe cânt zi de ziCă cineva, undeva, va face o schimbareNoi toți suntem o parte din … Citește mai mult
Simt pașii tăi, mă cauți în vise,Mă cauți în vise, mă cauți în vise..Te simți străin într-o lume care-i tot mai rea,Încă te temi.. ce-ai făcut cu viața ta?Ei nu văd, nu-i lua în seamă,Ei nu simt iubirea, nu-i lua în seamă,Ei nu simt, ei se mint, luptă pentru noi.Suntem oameni, suntem oameni,Suntem oameni ce … Citește mai mult
Pe Maidan mor oamenii din nouși nu mai forfotesc, pleacă-n etern,se-ascund în sine ca într-un tabloude Bruegel, în al Dante-lui infern –Mor oamenii în parcuri, puși la zid,iar dincolo de ei alții ucidși florile și tot ce-a fost fratern.Cad fulgerele bestiale pe Maidan,cad trăsnetele ucigașe peste toțicei ce-ndrăznesc a mai trăi numai un anca-n vremurile … Citește mai mult
Îmi pot ține respirațiaÎmi pot mușca limbaPot sta trează zile întregiDacă asta e ceea ce vreiSă fiu numărul unu pentru tine.Pot să zâmbesc falsPot să râd falsPot dansa și să îmi joc parteaDacă asta îmi ceriSă mi te dăruiesc total.O pot faceO pot faceO pot face.Dar sunt doar un omȘi sângerez când cadSunt doar un … Citește mai mult
Nicicând n-au plâns atâtea frunze tristeSub cerul unui singur anotimp,Nicicând scenarii sumbre, alarmiste,N-au dat atâtea drame-n contratimp.Au explodat și Sirii și IrakuriÎn sutele de mii de umbre vii,În viețile pitite în rucsacuri,În filele fierbinți de tragedii.S-au ghemuit supuse frontiereÎn calea uriașului puhoi,Și două lumi privindu-se-n tăcereStau încă rezemate-n „voi” și „noi”.Confuzia e mare, este ceață,Și, … Citește mai mult
La fel ca tine aveam tovarașiCu care poate nu mai sunt tovarășÎntre timp am ajuns să fim cunoștințeRealmente inconștienți de consecințeOameni simpli, simple suferințeApropiați, diferiți în atâtea privințeDestine pline de dorințeAtât de triste întinate de neputințeAm cunoscut multă lume, oameni de șprițOameni de glume, oameni cu numeOameni ce nu se lasă ghidați de sumeOameni ce … Citește mai mult
„Şi, din pricina înmulţirii fărădelegii, dragostea celormai mulţi se va răci.” (Matei 24:12).Se face frig în tabla de materiiDin noul lexicon de sentimente,Când gheaţa căutărilor frecventeÎşi stinge transparenţa în mizerii.Se defineşte viaţa prin palavre,Fiind în tomul gros şi fond şi formă,Şi faţa-i se dezvăluie diformăCând nobile simţiri devin cadavre.La fila dragostei nu-i semn de carte?A … Citește mai mult
Ca să fac bine la lumeM-am zbătut ca frunza-n pomOricine și orice-ar spuneEu mă știu cel mai bun om. Refren:Omule cu suflet bun,Fii mereu cum ești acumSă ai bună inimaFără dușmănie-n eaSă te iubească lumea. Am cei șapte ani de-acasăȘi bine la lume facDe-aia cu mine la masăStă și bogat și sărac. Refren:Omule cu suflet … Citește mai mult
Când privesc Țara,văd orizontul,dar nu pot ajunge niciodată la el!.Când privesc cerul,văd stelele incandescenteși planete unde sunt sigur că trăiesc oamenicare au inimă.Când privesc, gândind la nemărginire,aud sunete și melodii,ce ard cu lumină,stingându-se-n ecouri,departe și aproape de noi.Când percep orizontul, bolta imensă, infinitul,și armoniile eternității..simt și simfonia propriului meu suflet!..și știu,sunt sigur..că toți avem inimă!.O … Citește mai mult
Există oameni atât de nefericiți, că nici măcarn-au trup; pe măsura lui pletelecad, câteva degete, dezvăluindu-le imensul zbucium;viața e pe deasupra lor;par răsăriți din aer, făcuți s-adune-n gândsuspine să audăbiciul șuierând în cerul gurii.Se desprind din propria lor piele, râcâindsicriul în care se nasc.Urcă prin moartea lor ceas după ceasși se prăbușesc de-a lungul alfabetuluiînghețat, … Citește mai mult