Ion Vinea – Tuzla

Val pal, stâncile arse,albastrul sat într-un inel de var.Femeile țărmului au obraz de mărgeanși se vând pe ștras și suliman.Vreau să rămân aici la Tuzlalângă valsurile moarte-n casa albăcând pleacă școlarii rahiticiși-n plajă sângeră macul sălbatic,cheag tușit în amiaza fragedă.Seara bate semne din farpeste goarnele vagi de apăcând se întorc pescarii cu stele pe mâiniși … Citește mai mult

Ion Vinea – Tuzla (I)

Luna lăsa pagini de argintși vibrau buzele apelorneînțelese cetiri.Am dezlegat barca dintre stâncile de fieram desfăcut pânzele palide.Ții minte – pescarul tocmitștia cântecele Dobrogeiasfințiri în bezna de la cârmăși-l asculta marea când înceta.Pe sidef patinam în respirări– ce vânt moale aiura prin lume –drumul sticlea mâna lui cu jucării de diamantluna era oglindă uitată într-un … Citește mai mult